CINE SUNT BAPTISTII-1

I. Baptistii reprezinta in traditia crestina o ramura a Reformei protestante din secolul al XVI-lea si se considera continuatori ai traditiei evanghelice care a fost prezenta in Europa de-a lungul multor veacuri de istorie crestina. In Anglia, ana-baptistii (ramura radicala a reformei protestante) au fost numiti baptisti incepand cu anul 1569.

Prima congregatie care a purtat numele de biserica baptista a aparut in anul 1609 in Amsterdam si a fost formata din emigranti englezi. Persecutati in Anglia, multi baptisti au emigrat in America, unde au infiintat biserici baptiste incepand cu anul 1639. Astazi, baptistii reprezinta cea mai raspandita confesiune crestina de traditie protestanta din lume, avand biserici in peste 220 de tari si state si aproximativ 120 milioane de membri.
In Romania, prima biserica baptista a luat fiinta in anul 1856 in Bucuresti, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Intre cele doua razboaie mondiale, prezenta si influenta spirituala a baptistilor s-au facut simtite in special in Transilvania, Bihor si Banat. In perioada comunista, baptistii au fost persecutati si considerati sectanti de catre regimul totalitar ateu. In prezent, in Romania exista peste 1.700 biserici baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri si apartinatori. Pe plan national, bisericile baptiste sunt organizate in Uniunea Bisericilor Baptiste, care a luat fiinta in anul 1920 si are sediul in Bucuresti.

II. Baptistii s-au remarcat in istorie prin lupta pentru libertatea religioasa a fiecarei fiinte umane. Filosoful englez John Locke scria: Baptistii au fost primii care au propus lumii libertatea religioasa deplina; libertatea adevarata si dreapta, libertatea egala si impartiala.
In anul 1612, pastorul baptist Thomas Helwys ii scria regelui Angliei, Iacob I:
Regele este un om muritor, si nu Dumnezeu; de aceea nu are nicio putere asupra sufletelor nemuritoare ale supusilor sai... Religia este o problema intre om si Dumnezeu. Lasati-i sa fie eretici, turci, evrei sau orice altceva. Regele nu va raspunde in locul lor inaintea lui Dumnezeu. De aceea, regele nici nu poate fi judecator intre Dumnezeu si om.

Baptistii considera ca libertatea religioasa este inalienabila si irevocabila si ca nicio alta libertate nu este in siguranta acolo unde nu exista libertate religioasa.

Pentru baptisti, libertatea religioasa inseamna:
- libertatea de a crede si de a marturisi credinta;
- libertatea de inchinare publica si privata;
- libertatea de asociere in comunitati religioase;
- libertatea de practicare a credintei;
- libertatea de slujire prin fapte de caritate;
- libertatea de interpretare a Scripturii;
- libertatea de schimbare a apartenentei religioase. Baptistii cred si militeaza pentru o biserica libera intr-un stat liber.

Baptistii din Romania nu accepta subventii de la stat pentru activitatea religioasa si pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred ca este datoria liber consimtita a fiecarui credincios sa contribuie la sustinerea spirituala si materiala a bisericii de care apartine.

III. Baptistii marturisesc credinta intr-un singur Dumnezeu, Creatorul si Sustinatorul tuturor celor vazute si nevazute. Baptistii cred ca Dumnezeu exista etern in trei Persoane, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, fiecare Persoana fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate ca exista un singur Dumnezeu.

Baptistii cred si marturisesc dumnezeirea si umanitatea Domnului Isus Hristos, nasterea Sa din Fecioara Maria, moartea Sa ispasitoare pe cruce pentru intreaga omenire, invierea Sa din morti a treia zi in trup glorificat, inaltarea Sa in slava la dreapta Tatalui. De asemenea, baptistii marturisesc si asteapta venirea in slava a Domnului Isus Hristos, invierea celor drepti si a celor nedrepti si manifestarea glorioasa a Imparatiei lui Dumnezeu. Baptistii cred ca Duhul Sfant este cea de a treia Persoana dumnezeiasca, ca Duhul Sfant ilumineaza si convinge omul de pacat si neprihanire, ca Duhul Sfant infaptuieste nasterea din nou (regenerarea) prin Cuvantul Scripturii si transformarea (sfintirea) continua, dupa chipul Fiului lui Dumnezeu, a celui ce se increde in Hristos.

Prin invataturile biblice fundamentale, baptistii apartin crestinismului istoric. Baptistii sustin principiile Reformei: Sola Scriptura, Sola Gratia, Sola Fidae, Soli Deo Gloria. In practica religioasa, baptistii promoveaza simplitatea traditiei Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptistii cred si marturisesc ca prin Isus Hristos fiecare om are acces direct la Dumnezeu. Domnul Isus Hristos este singurul Mantuitor si singurul Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni. Baptistii nu practica cultul icoanelor, al moastelor si al sfintilor, considerandu-le traditii ulterioare veacului apostolic.

IV. Baptistii isi trag numele de la practica botezului nou-testamentar. Cuvantul baptist vine de la grecescul baptizo care inseamna afundare. In crezul si practica bisericii baptiste, botezul se administreaza in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, prin afundare in apa, si este precedat de convertirea celui ce se boteaza. Pentru baptisti, botezul reprezinta marturia personala a unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu, prin credinta in moartea si invierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-nascuti sunt dedicati lui Dumnezeu prin rugaciunea de binecuvantare. In familiile si in bisericile baptiste, copiii cresc in cunoasterea lui Dumnezeu, prin cuvantul Scripturii si rugaciune.

Baptistii au ca invatatura specifica siguranta mantuirii. Aceasta inseamna ca cel nascut din nou are viata vesnica din momentul intoarcerii la Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevarat nascuti din nou, prin puterea lui Dumnezeu, vor persevera in har pana la sfarsitul vietii. Din pricina cercetarii si lucrarii Duhului lui Dumnezeu, cel mantuit nu poate starui in pacat si neascultare. Numai cei ce persevereaza pana la sfarsit au fost cu adevarat nascuti din nou. Cine are pe Fiul are viata, cine nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viata. (1 Ioan 5:12)

Baptistii cred ca mantuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se intorc la El cu pocainta si credinta. Crestinul face fapte bune nu ca sa fie mantuit, ci pentru ca a fost mantuit prin Isus Hristos. Fiindca suntem socotiti indreptatiti prin credinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. (Romani 5:1) Credinta reprezinta radacinile noii vieti in Hristos, in timp ce faptele bune reprezinta roada care Il glorifica pe Dumnezeu.

V. Baptistii practica inchinarea fata de Dumnezeu in duh si adevar. Inchinarea publica se realizeaza prin participarea tuturor credinciosilor, de regula, prin cantare, rugaciune, citirea si propovaduirea Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovniceasca se face si in grupuri mici, in case particulare sau in lacasul de inchinare, prin studiul Bibliei si rugaciune. Prin Cina Domnului biserica comemoreaza jertfa unica a Noului Legamant, adusa o data pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos. Cina Domnului exprima atat unirea credinciosului cu Isus Hristos, cat si unitatea bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfant. Baptistii sarbatoresc Duminica - ziua Invierii Domnului ca zi de inchinare saptamanala. De asemenea, baptistii celebreaza sarbatorile anuale legate de evenimentele principale ale mantuirii: Nasterea Mantuitorului, Botezul Domnului, Moartea si Invierea Domnului Isus Hristos, Inaltarea Domnului si Pogorarea Duhului Sfant. Bisericile baptiste au, de asemenea, si servicii divine speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn si consfinteste legamantul celor doi, barbat si femeie, ce se unesc inaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvantarea nou-nascutilor se face, de regula, in cadrul serviciului divin, prin rugaciunea bisericii. Serviciul divin de inmormantare reafirma credinta in inviere si constituie un act de solidaritate a comunitatii cu cei indurerati din pricina despartirii.

VI. Baptistii cred si marturisesc ca toti cei mantuiti, din toate generatiile, din orice popor si din orice etnie, alcatuiesc trupul cosmic al lui Hristos, in cer si pe pamant, Biserica Universala, care se manifesta local prin comunitati de credinta, speranta si iubire crestina. Biserica locala reprezinta comunitatea credinciosilor nascuti din nou, prin care Hristos se manifesta in fiecare generatie si in fiecare loc si prin care Dumnezeu extinde harul Sau in lume. Baptistii cred ca biserica se zideste numai intr-un climat de dragoste si autenticitate si creste spiritual numai in dependenta de Hristos si doar in masura cultivarii relatiilor interpersonale si a implicarii credinciosilor in slujire.

Baptistii considera ca menirea fiecarei biserici locale este aceea de a fi o comunitate trimisa in lume pentru a impartasi credinta, speranta si iubirea crestina. Baptistii cred ca biserica locala Il glorifica pe Dumnezeu in masura in care fiecare credincios si intreaga comunitate este o marturie a suveranitatii, sfinteniei si bunatatii dragostei lui Dumnezeu in lume. Pentru baptisti, biserica locala ca familie duhovniceasca reprezinta dovada ca iubirea, speranta si increderea sunt posibile intr-o lume materialista si individualista.

VII. Baptistii sunt promotorii pe plan mondial ai misiunii crestine moderne, incepand cu William Carrey (1761-1834), parintele misiunii moderne. Baptistii considera ca fiecare credincios este un misionar si ca intreaga biserica este trimisa in lume sa raspandeasca Evanghelia, astfel incat cei ce nu au o relatie personala cu Dumnezeu sa devina, prin credinta si pocainta, ucenici devotati ai Domnului Isus Hristos. Baptistii impartasesc convingerea ca Imparatia lui Dumnezeu este mai mare decat orice biserica sau confesiune crestina. Baptistii resping prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred in responsabilitatea si dreptul inalienabil al fiecarei persoane de a-si alege singura credinta. Misiunea se adreseaza persoanei si societatii in intregul ei, atat prin Evanghelie, cat si prin actiuni de caritate si de identificare in dragoste crestina cu cei marginalizati si nedreptatiti.

Baptistii sunt cetateni responsabili si loiali si in ascultare de Dumnezeu participa alaturi de toti ceilalti cetateni la pacea si prosperitatea tarii lor. In mod special, baptistii se roaga lui Dumnezeu pentru mantuirea tuturor oamenilor. Ei mijlocesc inaintea Tatalui ceresc pentru toate autoritatile si persoanele din institutiile statului, pentru ca astfel sa putem trai cu demnitate si in pace. (Vasile Alexandru Talos-Preambul la Statutul Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste din România)

CINE SUNT BAPTISTII - 2

Cine suntem noi baptistii? De unde am pornit? Ce credem? Spre ce tintim? Ce avem de daruit lumii si tarii în care traim? Iata întrebari fundamentale la care fiecare baptist trebuie sa stie sa raspunda.

Noi baptistii suntem credinta si practica din Noul Testament. În primele doua secole de crestinism, toti crestinii au fost baptisti, adica toti crestinii au crezut în Domnul Isus si si-au marturisit credinta aceasta prin botez la vârsta maturitatii, când erau în stare judece si sa decida pentru ei însisi, au avut biserici în care toti credinciosii erau preoti si credeau în relatia personala directa cu Dumnezeu prin Domnul Isus, fara ceremonii, fara asa-zise "taine", adica au practicat numai ceea ce scrie în Noul Testament.

Prin secolul al treilea au început sa se introduca în unele biserici niste practici noi, straine de Noul Testament. Astfel, s-au introdus preotii, s-au introdus ceremonii asemanatoare cu cele din Vechiul Testament si ceremonii împrumutate de la religii pagâne, s-a introdus botezul copiilor mici si s-au introdus credinte false, ca aceea ca botezul spala pacatul stramosesc si produce nasterea din nou, ca preotul prin anumite formule magice transforma pâinea în trupul lui Cristos si vinul în sângele Lui, ca preotul poate ierta pacatele oamenilor, ca prin slujbele facute de preot chiar si cei morti pot fi dusi în cer.

Grupuri mari de biserici au refuzat sa accepte aceste schimbari. Ei au fost imediat considerati "sectanti" sau "Schismatici". Ei au primit de-a lungul secolelor diferite nume, ca "novatieni", "donatisti", "paulicieni", "bogomili", "valdenzi", "albigenzi", etc. Când Martin Luther a început reforma religioasa în anul 1517, el n-Źa dus aceasta reforma pâna la capat. El a pastrat botezul copiilor mici, precum si alte credinte si practici catolice. În anul 1525, un grup de credinciosi din orasul Zurich, din Elvetia, au ajuns la concluzia ca reforma nu este completa decât daca recunosc ca botezul copiilor mici nu este valabil si daca se boteaza din nou cu botezul credintei. Unul dintre ei lŹ-a botezat pe altul, iar apoi acesta i-Źa botezat pe toti ceilalti.

Fiindca ei s-au rebotezat, au fost numiti ana-baptisti, adica re-botezatori. Dupa ce ei s-au raspândit prin toata Europa, au primit nume ca "menoniti", "huteriti", etc. La anul 1612, un grup de englezi care au trait o vreme în Olanda si acolo au primit credinta de la menoniti si au fost botezati cu botezul credintei, au întemeiat lânga Londra prima biserica pe care ei au numit-Źo biserica baptista. De la ei s-Źa raspândit apoi credinta baptista în America si, treptat, în toata Europa.

În România, anabaptistii au venit foarte curând, pe la 1560, în Transilvania si în Bucovina. Baptistii au venit mai târziu. În 1856 s-a format în Bucuresti prima biserica baptista germana. În 1875 s-a format la Salonta prima biserica baptista maghiara. În 1881 s-au format în judetul Bihor primele biserici baptiste române. De acolo s-au raspândit foarte repede în toata Transilvania si Bucovina (care era ca si Transilvania sub stapânire austriaca). Din Bucovina, baptistii au trecut si în Basarabia.

Baptistii reprezinta pe aceste meleaguri întoarcerea la credinta curata si simpla pe care o gasim în Noul Testament. Noi restituim poporului adevarata credinta. Caci numai credinta pe care ne-a dat-o Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, este adevarata credinta. Noi aruncam la o parte functia preotului de mijlocitor între om si Dumnezeu si toate slujbele si ceremoniile facute de preot. Ceea ce ne ramâne este relatia personala a fiecarui credincios cu Dumnezeu mijlocita numai de Domnul Isus!

Aceasta relatie personala a fiecarui om cu Dumnezeu aduce adevarata viata, adevarata traire cu Dumnezeu.

Noi aducem poporului Cuvântul lui Dumnezeu curat, asa cum este el scris în Sfânta Scriptura. Si prin Cuvântul lui Dumnezeu aducem lumina, adevarul, viata, moralitatea, împlinirea individuala si o societate curata, bazata pe învatatura (moralitatea) Domnului nostru Isus Cristos. (Iosif Ton)