|

DE CE?(Motivaţia)
CE?(Scopul)
CUM?(Metoda)
SCOPUL GRUPURILOR MICI DE PÂRTAŞIE:
- ÎNCHINAREA DOMNULUI
- ÎNTARIREA PARTASIEI
- ÎNVATAREA CUVÂNTULUI
- ÎNTOARCEREA ALTORA
Daniel Chereji
TEOLOGIA GRUPURILOR
MICI DE PARTASIE
- indiferent de cum merg lucrurile într-o biserica,
daca nu exista relatii strânse în sânul ei, aceasta va ajunge sa
treaca printr-o criza majora
- formarea grupurilor mici de partasie NU trebuie privita ca si
o alta inventie în stradania de a scoate biserica din impas
- la baza viziunii grupurilor mici de partasie stau motivatii teologice
1. NATURA DUMNEZEIRII
„…ne închinam unui Dumnezeu în trinitate si Trinitatea în Unitate:
nici confundând Persoanele, nici împaratind Substanta. Pentru ca
exista o Persoana a Tatalui, o alta a Fiului si o alta a Duhului
Sfânt si toate sunt una: în slava egale, în maretie vesnice. Dupa
cum Tatal este, tot asa si Fiul si la fel este si Duhul Sfânt.”
Extras din Crezul Athanasian
Dumnezeirea exprima cel mai bine ideea de comunitate
Dumnezeirea exista si traieste în partasie
- a fost o singura clipa în aceasta relatie de partasie a Dumnezeirii
când legatura a fost întrerupta: pe cruce la Calvar
- care a fost cauza? Pacatul!
- cea mai grava consecinta a pacatului este ca ne desparte de Dumnezeu,
dar de asemenea, pacatul distruge si comunitatea
2. NATURA OMULUI
Apoi Dumnezeu a zis: "Sa facem om dupa chipul Nostru, dupa
asemanarea Noastra; el sa stapâneasca peste pestii marii, peste
pasarile cerului, peste vite, peste tot pamântul si peste toate
târâtoarele care se misca pe pamânt." (Geneza 1:26)
- scopul lui Dumnezeu a fost sa creeze fiinte cu care sa intre în
partasie
- El nu a creat o mie de oameni ci unul singur
- omul este prin natura sa o fiinta capabila sa stabileasca relatii
si sa traiasca în comunitate
- omul a fost facut sa traiasca în comunitati mici
- familia este locul care i se potriveste cel mai bine omului pentru
a trai si a fi fericit(dupa ce este nascut din nou)
- când Dumnezeu l-a creat pe om, El si-a asumat acest risc ca omul
sa intre sau în partasie cu El sau în partasie cu Diavolul
- Eva a fost si ea creata pentru a trai în comunitate, în familie,
chiar în felul în care a fost conceputa
- copii sunt creati de asemenea pentru a face parte din familii
si se integreaza mult mai usor în comunitati mici
3. PLANUL LUI DUMNEZEU CU
POPORUL SAU
- întotdeauna lui Dumnezeu i-a facut placere sa intre în relatie
cu anumiti oameni (Avraam, Moise, David…)
- modul în care a poruncit sa fie organizat poporul evreu(pe familii,
pe case, pe semintii) arata cât de interesat era în pastrarea comunitatii
- modul în care sunt date poruncile se refera la o traire în comunitate
- oricât de mult si-au stricat relatiile, D-zeu prevedea în viitor
o partasie unde lupul paste cu mielul iar sabia este transformata
în fier de plug(Isaia 65:25)
4. VIZIUNEA DOMNULUI ISUS
- viziunea D-lui Isus a fost sa formeze un grup mic de oameni care
altfel nu ar fi stat împreuna sub nici o forma
- timp de trei ani a trait cu ei, observându-le egoismul, dorinta
de a fi primii, rautatea, gelozia sau ignoranta.
- cu toate acestea El a continuat sa-i iubeasca, sa-i ierte si i-a
format cum a dorit El
- a fost si un om al multimilor dar a trait mai mult cu acel grup
mic, oare nu tocmai pentru a ne arata cum se formeaza si care este
tiparul pentru noua comunitate?
- chiar si în grupul de doisprezece a avut un grup mai mic(Petru,
Iacov, Ioan)
5. NATURA BISERICII
- în Scriptura avem prezentata clar intentia lui Cristos cu biserica(Mt.16:13-20;
Mt.18:15-20; Efes.4:16)
- în mintea Sa, ideea de partasie era de doi sau trei!
- El a stiut cel mai bine cum se exprima partasia!
Cina D-lui a fost instituita într-un cadru intim al partasiei(erau
prezenti 13 insi)
- cineva spunea ca în asteptarea venirii Duhului Sfânt cei 120 s-au
împartit în grupe mici
(este regula pe care o urmeaza orice grup de 120 persoane care se
aduna într-o camera –vezi agapele noastre)
- prima biserica a trait într-o astfel de partasie
- FA 2:41-47; FA 5:42
- toate adunarile erau în case: deci grupuri mici de oameni
" Spuneti sanatate si Bisericii care se aduna în casa lor.
(Romani 16:5)
" Bisericile din Asia va trimit sanatate. Acuila si Priscila,
împreuna cu Biserica din casa lor, va trimit multa sanatate în Domnul."
(1 Corinteni 16:19)
" Toti sfintii va trimit sanatate, mai ales cei din casa Cezarului."
(Filipeni 4:22)
" Spuneti sanatate fratilor din Laodicea, si lui Nimfa, si
Bisericii din casa lui." (Coloseni 4:15)
- acesta a fost modul în care biserica s-a dezvoltat spiritual si
numeric asa cum nu a facut-o niciodata de atunci încoace
Visul final al lui Dumnezeu exprimat de Domnul Isus
este sa instaureze în fiecare om acea legatura de comuniune eterna
care reda esenta partasiei:”voi cina cu el si el cu Mine”(Apoc.3:20)
AVANTAJELE GRUPURILOR MICI DE PARTASIE
APARTENENTA
- în grupurile mici, sentimentul ca esti parte a unui grup este
mult mai pronuntat
"Dupa ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor, si le-au
istorisit tot ce le spusesera preotii cei mai de seama si batrânii."
(Faptele apostolilor 4:23)
BENEFICIUL SLUJIRII
- slujirea împlineste
- de regula, oamenii care nu slujesc vor gasi cel mai repede motive
de nemultumire
- grupul mic este locul în care îti poti pune cunostintele în practica
- biserica primara a crescut foarte repede si pentru ca organizata
în grupuri mici, fiecare credincios avea posibilitatea sa slujeasca
CRESTERE
- grupul mic este si locul potrivit pentru crestere spirituala
- desi Apolo predica Cuvântul lui Dumnezeu, Aquila si Priscila i-au
oferit sansa cresterii într-un grup mic (Faptele Ap.18:26)
- în perioada comunismului în bisericile baptiste de la tara oamenii
erau antrenati interactiv la studiul biblic
- în acest fel s-au obisnuit sa vorbeasca si au capatat cunostinte
vaste
- datorita pasivitatii si neimplicarii, astazi membrii bisericilor
nu sunt atât de maturi si nici nu cunosc atât de multe lucruri din
Scriptura, în ciuda cantitatii de informatii din prezent
DINAMICA RELATIILOR
- este net superioara în grupurile mici fata de alte structuri
- aici se pot dezvolta legaturi de calitate
- partasia este mai intensa iar comunicarea pe masura
- cum ar putea exista relatii mature într-un grup mare în acre nici
macar nu cunosti numele celorlalti?
EVANGHELIZAREA ALTORA
- grupurile mici de partasie sunt cadrul ideal pentru aducerea altora
la Cristos
- vezi Corneliu (FA 10) el si-a chemat prietenii la el acasa sa
auda Evanghelia
- în biserica primului secol, bisericile casa erau cele mai raspândite
iar oamenii luau contact cu Evanghelia într-un mod mai direct si
mai usor
- este mai usor sa-i duci pe oameni în casa ta decât în biserica
pe care o frecventezi!
FOLOSIREA DARURILOR SPIRITUALE
- în grupul mare al bisericii este foarte greu, aproape imposibil
ca toti membrii sa slujeasca(sa se roage…)
- dar într-un grup mic fiecare credincios are ocazia sa-si exercite,
exerseze si sa-si "slefuiasca" darul spiritual
- cum credeti ca se poate împlini Efeseni 4:16 altfel decât în cadrul
unui grup mic de partasie?
" Din El tot trupul, bine închegat si strâns legat, prin ceea
ce da fiecare încheietura, îsi primeste cresterea, potrivit cu lucrarea
fiecarei parti în masura ei, si se zideste în dragoste." (Efeseni
4:16)
GRIJA DE FRATI
- într-un grup mic grija de frati este mult mai accentuata
- poti observa mai usor problemele, necazurile, caderile, dificultatile,
zbaterile prin care trece un frate
" vegheati unii asupra altora" este o porunca pe care
o poti pune în practica cel mai bine în contextul grupului mic de
partasie
HRANIREA RECIPROCA
„Caci doresc sa va vad, ca sa va dau vreun dar duhovnicesc pentru
întarirea voastra, sau mai degraba, ca sa ne îmbarbatam laolalta
în mijlocul vostru, prin credinta, pe care o avem împreuna, si voi
si eu.“ (Romani 1:11-12)
- în cadrul grupului mic de partasie ai ocazia sa dai si sa primesti
ÎNVATAREA MULTIPLA
- învatam sa ne rugam mai eficient
- învatam sa comunicam
- învatam sa ne exprimam
- învatam sa capatam încredere
- învatam sa ne împartasim viata
- învatam sa ne acceptam
- învatam sa ne marturisim credinta
CUM SA CONDUCI DISCUTIILE
ÎN GRUPUL MIC DE PARTASIE
1. TREBUIE SA CUNOSTI PERSONALITATEA MEMBRILOR GRUPULUI
2. CREAZA O ATMOSFERA DESTINSA
3. STABILESTE UN OBIECTIV CLAR: CE VREI SA REALIZEZI?
- grupurile care nu au un obiectiv clar, stabilit dinainte, nu au
sanse de supravietuire
4. ÎNCEPE DISCUTIA PRIN A ATRAGE ATENTIA
5. PUNE ÎNTREBARI
- a pune întrebari este o arta
- NU pune întrebari demne de personajele lui Caragiale( nu-i asa
ca sunt patru Evanghelii?)
- acestea sunt întrebarile care cer raspunsul da sau nu
- NU pune întrebari restrictive(care sunt cele doua calitati importante
la un slujitor? ) da impresia ca tu te-ai gândit deja ce raspuns
astepti si nu are cum sa ghiceasca ce gândesti tu)
- pune întrebari deschise(ce învatam din acest text?; care sunt
aplicatiile practice pentru noi?; numiti câteva calitati ale personajului
principal din text)
6. TRATEAZA CU INTERES DESCOPERIRILE SI OBSERVATIILE MEMBRILOR GRUPULUI
-acest lucru îi va face sa se simta apreciati si vor fi încurajati
sa coopereze si mai mult în viitor
7. LASA SA PRIMEZE ÎNTOTDEAUNA AUTORITATEA CUVÂNTULUI
-noi NU trebuie sa cautam afirmarea parerilor noastre
-nu ideile noastre personale trebuie promovate si sustinute
-oamenii trebuie sa accepte ca ultima sursa de autoritate, Scriptura
8. MENTINE DISCUTIA LA SUBIECT
-daca nu mentii cursul initial al discutiei, nu veti reusi sa ajungeti
niciodata la o concluzie în privinta subiectului discutat
9. NOTEAZA NOILE TEME CARE APAR PE PARCURS
-în timpul discutiilor vor aparea cu siguranta subiecte noi
-cel mai bine este sa le notati si acestea pot constitui teme pentru
întâlnirile urmatoare, iar voi veti avea ragazul necesar sa va pregatiti
temeinic pentru acel subiect
10.REZUMA DISCUTIA SI CONCLUZIONEAZA
-daca nu veti trage o concluzie, grupul va avea sentimentul unui
esec
-mai ales daca discutiile au fost lungi, este bine sa se faca un
rezumat succint si sa se evidentieze câteva concluzii clare pe marginea
celor discutate.
ROLURI JUCATE DE OAMENI
(pentru o mai buna cunoastere a personalitatii membrilor grupului,
sunt prezentate câteva tipuri de comportament pe care le veti întâlni
la cei din grup)
- fratele Galerie: este
persoana care îi încurajeaza pe ceilalti, le apreciaza interventiile
si îi stimuleaza sa participe mai intens la discutii
- fratele Exploratoru: cauta
mereu domenii neexplorate de grup, este interesat si de alte puncte
de vedere, nu se multumeste cu lucruri superficiale
- fratele Edison: intervine
cu o solutie salvatoare când grupul este în impas; face „lumina”
când exista confuzie
- fratele Pace: aplaneaza
conflictele si stie detensiona situatiile dificile - cauta solutii
pacificatoare între cei care nu sunt de acord cu privire la un anumit
subiect
- fratele Scânteie: are
mereu idei noi si în acest fel mentine dinamica grupului
- ajuta grupul sa nu bata pasul pe loc
- fratele Ceasornicaru:
tine ca lucrurile sa mearga într-un ritm anume; nu va
tolera abaterile de la subiect; va atrage atentia celor care au
întârziat si va va aminti ca este ora de încheiere
- fratele Analiza:
analizeaza întotdeauna situatiile cu atentie, nu trece superficial
peste o situatie daca este neclara, examineaza orice argument cu
migala
- fratele Sinteza: are capacitatea
de a aduna ideile risipite pentru a le pune într-o concluzie
ROLURI JUCATE DE OAMENI
(aceste trasaturi sunt negative si s-ar putea sa le întâlniti în
unele grupuri însa trebuie sa stiti ca acestea NU reprezinta întreaga
personalitate a acelor oameni
de exemplu fratele Ciocan poate fi în acelasi timp si fratele Scânteie
- actionând cu întelepciune si tact, aceste roluri negative pot
fi estompate
- cu cât grupul va capata experienta mai multa, membrii vor învata
sa interactioneze mai eficient si matur între ei)
- fratele Contra: se va
situa mereu pe o pozitie opusa celorlalti membri ai grupului
- fratele Tacutu:
ai impresia ca nu este interesat, dar este mai degraba timid, participa
la discutii fara sa vorbeasca
- trebuie sa-l determini sa-si exprime parerea
- fratele si sora Hodorogu:
sunt cei mai vorbareti din grup
- au un debit verbal exagerat, iar daca nu-i strunesti vor acapara
toata discutia
- fratele Suparatu:
se supara foarte usor, aproape fara motiv
- daca nu esti de acord cu ideile lui va crede ca ai ceva împotriva
lui si ca îl subestimezi
- fratele si sora
Postasu: sunt
cei acre poarta „stirile”
- de la ei afli prima bârfa, noutatile, etc.
- daca nu le dai ocazia sa spuna noutatile în grup, le vor anunta
prin rugaciune
- fratele Nehotarâtu:
nu îsi poate preciza pozitia, nu are idei originale
- va fi de partea celor care câstiga
- fratele Ciocan: este
dur, jigneste chiar fara sa-si dea seama, îi place sa ironizeze
- fratele Mândru: va
vorbi ori de câte ori are ocazia despre realizarile lui si nu va
baga de seama eforturile si contributia altora
- fratele Sugubatu: glumeste
mereu, are o gluma pentru fiecare situatie, poate oricând sa te
faca sa râzi
GRUPURILE MICI DE PARTASIE
CUM SA ORGANIZEZI ÎNTÂLNIRILE?
1. ANUNTA DIN TIMP (data, locul, ora, tema)
2. ASIGURA-TE ÎN PRIVINTA LOCULUI DE ÎNTÂLNIRE (ca
gazda este disponibila, ca este acasa, ca exista un loc optim de
întâlnire: scaune, caldura, acces la toaleta)
3. VERIFICA DACA STIU TOTI LOCUL ÎNTÂLNIRII
(zona, adresa, blocul)
4. FIXATI UN SCOP SPECIFIC PENTRU FIECARE ÎNTÂLNIRE
5. REPARTIZATI ECHILIBRAT TIMPUL ACORDAT FIECAREI
ACTIVITATI
(reveniti la pg.1 si amintiti-va scopul grupelor mici de partasie
si puteti observa care aspect din cele patru este neglijat)
6. URMARITI IMPLICAREA ACTIVA A FIECARUI MEMBRU DIN
GRUP
7. INTERESEAZA-TE IMEDIAT CÂND CINEVA LIPSESTE
8. LASATI ORDINE SI CURATENIE ÎN URMA VOASTRA
(nu trebuie sa aspirati sau sa zugraviti dar dupa mai multe întâlniri
daca ramâne dezordine, întâlnirea va deveni o povara pentru gazda)
9. PRECIZATI CLAR DATA, LOCUL SI TEMA PENTRU URMATOAREA
ÎNTÂLNIRE
10. EVALUATI PERIODIC ÎMPREUNA CU GRUPUL EFICIENTA
ÎNTÂLNIRILOR
CE SA NU FACI NICIODATA LA GRUPELE MICI DE PARTASIE
NU ÎNTÂRZIATI
NU ABUZATI DE TIMP(este bine sa precizati ora de începere
si ora de încheiere)
-unii au timp disponibil mai mult iar altii au timpul mult mai ocupat,
altii poate depind de un orar pentru medicatie
-daca veti abuza de timp, pe unii îi veti pierde
NU VA LASATI DISTRASA ATENTIA(de muzica, TV, etc)
NU VORBITI DE RAU DESPRE PERSOANELE CARE NU SUNT PREZENTE
NU MERGETI NEPREGATITI DACA ATI PRIMIT O RESPONSABILITATE
NU PREDICATI
NU TRANSFORMATI ÎNTÂLNIRILE ÎN MESE COPIOASE
-altfel unii din grup cu resurse mai putine se vor considera obligati
sa faca la fel când vor fi ei gazde, ori lucrul acesta ar fi pentru
ei o povara
NU FACETI „BISERICUTE” ÎN CADRUL GRUPULUI
- nu izolati pe nimeni
tratati-i pe toti la fel
NU ÎNCHEIATI NICIODATA O ÎNTÂLNIRE FARA SA VA FI RUGAT SAU FARA
SA FI CITIT DIN SCRIPTURA
NU RENUNTATI LA ÎNTÂLNIRI DIN MOTIVE PUERILE
(ca nu vin toti, ca nu aveti timp,…)
NOTIUNI ELEMENTARE DE EXEGEZA
Daniel Chereji
OBSERVAREA
- observarea: CE spune textul?
- interpretarea: CE înseamna textul?
- aplicarea: CE înseamna pentru mine? CUM se aplica la viata
mea?
- observarea: relatarea fidela, clara, obiectiva si
completa a unei întâmplari
- exegeza: descoperirea sensului initial al scrierii
- ce a vrut sa spuna autorul
- ce a vrut sa transmita destinatarului initial
- sa descoperim ceea ce spune textul nu ce am vrea noi sa spuna
EXERCITIU PRACTIC:
-faceti cât de multe observatii puteti din versetele: Faptele Ap.1:8
si Luca 3:1,2
PASI CARE TREBUIE PARCURSI ÎN FAZA DE OBSERVARE:
1. citeste textul
2. familiarizeaza-te
3. citeste si alte versiuni
4. citeste cu un scop corect(ca Dumnezeu sa-ti vorbeasca)
5. observa(si noteaza) textul si contextul
6. selecteaza (materialul de care ai nevoie)
7. sintetizeaza(aduna toate informatiile împreuna si aranjeaza-le)
CELE SASE ÎNTREBARI ALE OBSERVARII
CINE?
- cine scrie? Cine vorbeste? Cine sunt personajele prezentate? Cine
este implicat?
CE?
- ce se întâmpla? Ce forma literara are textul?(poezie, naratiune,
pilda, profetie…)
- ce adevaruri sau principii sunt prezentate? Ce subiect este prezentat?
Ce mesaj are? Ce fac sau ce spun personajele? Ce este bine în actiunile
lor si ce nu este bine?
UNDE?
- unde are loc actiunea? Cauta detalii despre oras, tinut, tara…
- unde este autorul, unde se afla destinatarii?
Exemplu: încercând sa cauti raspuns la aceasta întrebare poti afla
perioada istorica în care a trait Iov
- vezi Iov 1:1-3; 42:16
- daca observi numele tarii, numele celorlalte tari, vârsta oamenilor
si faptul ca Dumnezeu nu se revelase ca si Dumnezeu al lui Israel,
poti trage concluzia ca Iov a trait înainte de Avraam, pe vremea
patriarhilor.
CÂND?
- când au loc evenimentele? În ce perioada?
Exemplu: Marcu 10:28-31 Când primim viata vesnica?
Când este veacul viitor?
- raspunsul va fi aflat daca vezi când vorbeste Domnul Isus
- odata cu lucrarea lui Cristos de la cruce, perioada veacului viitor
a fost inaugurata
- evreii împart timpul în veacul de acum si veacul viitor, marcat
de venirea lui Mesia
Petru spune la Rusalii ca „zilele din urma” sosisera(Faptele Ap.2:17)
- atunci înseamna ca viata vesnica nu este doar ceva de domeniul
viitorului ci ceva ce primim în prezent, când ne pocaim si ne punem
încrederea în Cristos.
DE CE?
- de e este inclus pasajul în text? De ce nu apare altundeva? De
ce apare aici?
- de ce actioneaza personajele în acest fel? De ce la unele întâmplari
nu ne este prezentat sfârsitul?(expl. fratele fiului risipitor:
a intrat în asa sau nu? S-a pocait si el sau nu?)
- de ce în Matei 1:1 Matei îl prezinta pe Cristos Mesia ca „fiul
lui David, fiul lui Avaam”?
- nu stia ca David a trait dupa Avraam? Cu siguranta stia, înseamna
ca a intentionat ceva anume. Ce?
CUM?
-cum s-a întâmplat? Cum au reactionat? Cum a realizat lucrul respectiv?
Cum îsi prezinta autorul materialul? Cum îl organizeaza? Cum decurg
lucrurile mai departe?
Cum reactioneaza ceilalti? Cum au rezolvat problemele?
CE SA URMARESTI ÎN FAZA OBSERVARII
- asocieri de idei(lucruri care se aseamana) exemplu: Efeseni si
Coloseni
- contraste(lucruri care se deosebesc; expl. Faptele
Ap. 1:8 „ci”
- repetitii(de expresii, de idei, de cuvinte, persoanele
amintite mai des…)
- exemplu: Efeseni: „În Cristos”, „în El”
- cuvinte cheie (Epistola catre Romani: credinta)
- cauza-efect (Galateni 6:7,8)
- punctul culminat (Evrei :1)
- verbele (timpul lor: trecut, prezent, viitor…, diateza activa,
pasiva?
Exemplu: „credinta care a fost data…”, „veti primi o putere”
- cuvintele de legatura („daca”; „de aceea”; „fiindca”; „atunci”;
„pentru ca”)
- proportia (câta importanta se acorda subiectului? Cât de mult
se vorbeste în Biblie despre acel subiect? Exemplu: Saptamâna Mare
- ce este scos în evidenta? Care parte este mai importanta?
- contextul(urmareste contextul) ceea ce este înaintea si înapoia
pasajului, contextul cartii, contextul întregii Biblii
- concluzia: face autorul concluzii? Care sunt acestea?
INTERPRETAREA
CE înseamna textul? CE a vrut sa spuna autorul?
- hermeneutica sau interpretarea înseamna descoperirea sensului
initial al scrierii
- aplicând corect principiile de interpretare NU poti
face ca Scriptura sa însemne ce vrei tu si nici sa afirmi ca „fiecare
interpreteaza cum vrea el”
INTERPRETAREA CORECTA ESTE POSIBILA:
1. prin iluminarea Duhului Sfânt
„Dar omul firesc nu primeste lucrurile Duhului lui Dumnezeu, caci,
pentru el, sunt o nebunie; si nici nu le poate întelege, pentru
ca trebuie judecate duhovniceste.“ (1 Corinteni 2:14)
2. prin atitudinea de smerenie a omului
"În vremea aceea, Isus a luat cuvântul si a zis: "Te laud,
Tata, Doamne al cerului si al pamântului, pentru ca ai ascuns aceste
lucruri de cei întelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilor.
Da, Tata, Te laud, pentru ca asa ai gasit Tu cu cale!""
(Matei 11:25-26)
" Si ma rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatal
slavei, sa va dea un duh de întelepciune si de descoperire, în cunoasterea
Lui, si sa va lumineze ochii inimii, ca sa pricepeti care este nadejdea
chemarii Lui, care este bogatia slavei mostenirii Lui în sfinti,
si care este fata de noi, credinciosii, nemarginita marime a puterii
Sale, dupa lucrarea puterii tariei Lui," (Efeseni 1:17-19)
3. prin studiu
"Preaiubitilor, sa nu dati crezare oricarui duh; ci sa cercetati
duhurile, daca sunt de la Dumnezeu; caci în lume au iesit multi
proroci mincinosi." (1 Ioan 4:1)
" Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a caror
judecata s-a deprins, prin întrebuintare, sa deosebeasca binele
si raul." (Evrei 5:14)
" Iudeii acestia aveau o inima mai aleasa decât cei din Tesalonic.
Au primit Cuvântul cu toata râvna, si cercetau Scripturile în fiecare
zi, ca sa vada daca ce li se spunea, este asa." (Faptele apostolilor
17:11)
" El mi-a zis: "Daniele, nu te teme de nimic! Caci cuvintele
tale au fost ascultate din cea dintâi zi, când ti-ai pus inima ca
sa întelegi, si sa te smeresti înaintea Dumnezeului tau, si tocmai
din pricina cuvintelor tale vin eu acum!" (Daniel 10:12)
4. prin(cu) intentii curate
" Ca unii, care am lepadat mestesugirile rusinoase si ascunse,
nu umblam cu viclesug si nu stricam Cuvântul lui Dumnezeu. Ci, prin
aratarea adevarului, ne facem vrednici sa fim primiti de orice cuget
omenesc, înaintea lui Dumnezeu." (2 Corinteni 4:2)
" ca si în toate epistolele lui, când vorbeste despre lucrurile
acestea. În ele sunt unele lucruri grele de înteles, pe care cei
nestiutori si nestatornici le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi,
spre pierzarea lor." (2 Petru 3:16)
PRINCIPII DE INTERPRETARE
1. SCRIPTURA INTERPRETEAZA
SCRIPTURA
- Biblia nu se contrazice
- ea se armonizeaza în totalitatea ei: pasajele mai clare explica
pasajele mai obscure
- Biblia se explica pe ea însasi
- ce spune contextul imediat (pasaj, capitol, carte)?
- ce spune contextul larg (întreaga Biblie)?
Exemple: 1Timotei 2:15-se refera acest pasaj la mântuirea din pacate?
- ce spune Biblia în general despre mântuire?
1Cor.7:1- se vorbeste aici despre abstinenta totala?
- din context îti dai seama ca se vorbeste despre abtinerea de la
imoralitatea sexuala
- a stat Isus „trei zile si trei nopti în mormânt”?
- trebuie sa vezi care era conceptul evreiesc despre zi si noapte
- oare chiar a fost chemat profetul Samuel din morti
de femeia care practica necromantia?
2. SCRIPTURA SE INTERPRETEAZA
NATURAL
- adica sensul natural al textului biblic
- acesta mai este numit si principiul simplitatii
- trebuie sa fim atenti la pericolul alegorizarii
Exemple: Pilda Samariteanului milostiv –a fost intentia Domnului
Isus sa ne spuna ca El este samariteanul milostiv? Cu siguranta
ca nu!
Epistola catre Filimon: unii au spus ca Filimon este Dumnezeu, Onisim
pacatosul, iar Pavel este Cristos
Nu se poate ca autorul sa fi intentionat sa spuna acest lucru
- interpretam Scriptura literal cu exceptia în care pasajul indica
sensul figurativ(Isus a zis: „Eu sunt Usa”)
- vom observa ca uneori limbajul cere o interpretare figurativa
Exemple: Ioan 3; Ioan 6; Filipeni 3:2,3 "câinii"; Luca
13:32 "vulpe":Irod; Apoc.7:14 "haine albe":
neprihanirea datorata sângelui lui Cristos
CUM aflam care pasaje trebuie interpretate literal si care figurativ?
- trebuie sa ne întrebam care este sensul natural
- care a fost intentia vorbitorului
- care a fost intentia scriitorului
3. SCRIPTURA SE INTERPRETEAZA
GRAMATICAL
- modul în care gramatica leaga sensul cuvintelor
- timpul verbelor
- forma de singular sau plural
- analiza dupa gen, numar, caz
Exemplu: expresia arhanghelii NU este biblica
Biblia foloseste cuvântul arhanghel la singular cu privire la arhanghelul
Mihail
4. SCRIPTURA SE INTERPRETEAZA
ÎN CONTEXTUL ISTORIC
- Dumnezeu a ales sa vorbeasca într-un context istoric precis
- ca sa întelegi mesajul permanent al Scripturii trebuie sa afli
contextul în care a fost scris initial
Exemplu: contrazice oare Iacov în epistola sa pe Pavel si cartea
Romani, asa cum a sustinut Luther?
- este suficient sa afli ca Iacov a fost scrisa înainte de Romani,
deci nu avea cum sa contrazica ceea ce a scris Pavel în Romani+
- celibatul din 1Cr.7: Pavel spune ca având în vedere
„strâmtorarea de acum” (1Cor.7:26) Nu de astazi ci de atunci!
- "Sa nu fierbi un ied în laptele mamei lui"
ce pacat este acesta?
- nu este un pacat în sine dar deoarece acesta era un obicei cananit
prin care se invoca fertilitatea (implicit o zeitate pagâna) cei
din jur puteau sa-i acuze de idolatrie pe evreii care ar fi practicat
acest obicei
- spalatul picioarelor: trebuie înteles în contextul
cultural al vremii (era un obicei oriental)
- sarutul de dragoste (Rom.16:16; 2Cor.12:12; 1Tes.5:26):
astazi corespondentul cultural din apus este îmbratisarea
APLICATIA
- scopul esential al studiului NU este sa îmbogateasca
cunostintele ci sa schimbe vietile
" Si a zis Iudeilor, care crezusera în El: "Daca ramâneti
în cuvântul Meu, sunteti în adevar ucenicii Mei;" (Ioan 8:31)
" Fiti împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultatori, înselându-va
singuri." (Iacov 1:22)
1. APLICATIA TREBUIE SA FIE
PERSONALA
- cum se aplica acel adevar la viata mea?
- sunt exemple de urmat?
- este vreo porunca de ascultat?
- sunt greseli care trebuie evitate?
- sunt lucruri de care trebuie sa ma feresc?
- pacate de care trebuie sa ma las?
- promisiuni pe care sa le iau?
- am învatat ceva nou despre Dumnezeu Tatal, despre Cristos sau
despre Duhul Sfânt??
- ce am învatat ca sot, parinte sau slujitor?
- cum ma voi schimba în urma celor studiate?
2. APLICATIA CORECTA DEPINDE DE INTERPRETAREA
CORECTA
- daca interpretarea este gresita si aplicatia va fi gresita
- un pasaj poate avea mai multe aplicatii dar nu are decât o singura
interpretare corecta!
3. EVITATI APLICATIA GENERALIZATA
- trebuie sa ne rezumam la lucruri concrete
- prin urmare, concentreaza-te pe un domeniu de aplicatie cât mai
îngust
- în urma predicii sau studiului oamenii sa poata spune ce au învatat
- vedeti „îndemnurile” la rugaciune: daca sunt prea stufoase, oamenii
nu se mai roaga la subiect ci se roaga fiecare ce crede el!
4. APLICATIA TREBUIE SA TINA CONT DE AUDITORIU
- ce calitati au? Ce slabiciuni au? Cu ce se confrunta? Care sunt
prioritatile lor? Care este pregatirea lor academica?
(daca sunt saraci nu le vorbi despre vina bogatilor, daca sunt morali
nu le vorbi despre curva Rahav ci mai degraba vorbeste-le despre
pericolul îndreptatirii personale înaintea lui Dumnezeu)
5. APLICATIA TREBUIE SA FIE CONFRUNTATIONALA
- oamenii sa poata lua decizii
- sa se lase de anumite pacate, sa doreasca sa-L cunoasca mai bine
pe Dumnezeu, sa decida sa dea zeciuiala, sa ierte, sa-si ceara iertate,
sa slujeasca, sa se implice într-o anumita lucrare, sa se dedice
mai mult rugaciunii, citirii Bibliei, ajutarii semenilor…
|